ÎNCĂ DOUĂ PENTRU URSULA. Președinta Comisiei Europene în fața a 2 moțiuni de cenzură depuse simultan. Premieră absolută în Parlamentul European. VIKTOR ORBAN: Ursula von der Leyen trebuie să plece!”

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu un demers fără precedent în Parlamentul European: două moţiuni de cenzură depuse simultan de grupurile politice Patrioţi pentru Europa şi Stânga Radicală, care vor fi votate joi, 8 octombrie 2025.

Context și cronologie

Aceste noi moţiuni vin la doar trei luni după ce von der Leyen a supravieţuit unei încercări similare iniţiate de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) în iulie 2025, care a fost respinsă cu 360 voturi împotrivă şi 175 pentru. Depunerea simultană a două moţiuni de cenzură reprezintă o premieră absolută în istoria Parlamentului European.

Cele două grupuri politice au depus moţiunile pe 10 septembrie 2025, la miezul nopţii - cel mai devreme moment permis de regulamentele parlamentare - la doar câteva ore după ce von der Leyen a ţinut discursul anual privind Starea Uniunii Europene.

Viziunea lui Viktor Orbán asupra moțiunilor

Premierul maghiar Viktor Orbán s-a poziţionat vehement împotriva Ursulei von der Leyen, susţinând public demersurile de cenzură.

În mesajele sale pe reţelele sociale, Orbán a declarat: “Ursula von der Leyen trebuie să plece!” şi “După-amiază am depus moțiunea de cenzură a Patrioților: von der Leyen trebuie să plece!”.

Orbán a criticat dur discursul anual al şefei Comisiei Europene, considerându-l “tipic pro-război” şi “pur politic”. El a subliniat că von der Leyen a menţionat de 35 de ori Ucraina în discurs şi a acuzat-o că “i-a ameninţat pe toţi” cei care nu se aliniază “turmei de la Bruxelles”, avertizând că vor fi “lăsaţi fără nici un ban european”.

Relaţiile dintre Orbán şi von der Leyen s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani pe fondul solicitărilor UE ca Ungaria să respecte statul de drept şi a deciziilor europene de suspendare a fondurilor europene pentru Budapesta.

Poziția lui Gheorghe Piperea

Gheorghe Piperea, europarlamentarul AUR care a iniţiat prima moţiune de cenzură în iulie 2025, a avut o abordare diferită faţă de aceste noi încercări. În cadrul primei sale moţiuni, Piperea a acuzat “eşecul constant al Comisiei de a respecta principiile fundamentale ale Uniunii, precum transparenţa, responsabilitatea, legalitatea şi legitimitatea democratică”.

Principalele acuzaţii aduse de Piperea în moţiunea sa au vizat:

• Încălcarea transparenţei prin refuzul de a publica mesajele cu CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei

• Interferenţa în alegeri naţionale prin utilizarea abuzivă a Regulamentului privind serviciile digitale

• Aplicarea abuzivă a articolului 122 din TFEU pentru programul “Rearm Europe” în valoare de 150 miliarde euro

După eşecul propriei moţiuni, Piperea a avertizat că von der Leyen “ar trebui să se pregătească pentru mai multe moţiuni de cenzură”, predicţie care s-a dovedit exactă.

Motivațiile celor două noi moțiuni

Moțiunea Patrioților pentru Europa

Condusă de Jordan Bardella, preşedintele Rassemblement National din Franţa, această moţiune critică în principal:

• Acordul comercial cu SUA privind taxele vamale, numit o “capitulare” şi simbol al unei Uniuni Europene “dezarmate şi discreditate”

• Acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, descris ca o “trădare” a fermierilor şi mediului

• Lipsa de transparenţă şi responsabilitate în conducerea Comisiei

Moțiunea Stângii Radicale

Iniţiată de Manon Aubry, co-lidera grupului Stânga, această moţiune se concentrează pe:

• Acuzaţii de “complicitate la genocidul” din Gaza, reproşând UE că “închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu

• Criticarea acordului comercial UE-Mercosur şi a “consecinţelor sale teribile” pentru mediu

• Inacţiunea UE în faţa situaţiei umanitare grave din Fâşia Gaza

Răspunsul Ursulei von der Leyen

În faţa acestor provocări, von der Leyen a cerut “unitate în faţa lui Putin şi a prietenilor săi obedienţi din Europa”. În discursul său din plenul Parlamentului European, ea a declarat:

“Obiectivul acestei unităţi nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu: tensiunea şi dezbaterea sunt o parte inerentă şi importantă a elaborării politicilor. Obiectivul este panorama de ansamblu, să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun pentru a sprijini europenii în această lume periculoasă”.

Semnificația și implicațiile politice

Aceste moţiuni de cenzură reflectă schimbarea configuraţiei politice de la alegerile europene din iunie 2024, marcate de ascensiunea extremei drepte şi consolidarea dreptei. Deşi şansele de reuşită sunt minime - fiind necesare cel puţin 361 de voturi (două treimi din voturile exprimate şi majoritatea absolută) - ele servesc ca un test important pentru coaliţia care o susţine pe von der Leyen.

Un sondaj recent Cluster17 a arătat că şase din zece europeni consideră că von der Leyen ar trebui să demisioneze în urma acordului comercial UE-SUA, cu 39% “foarte favorabili” demisiei sale.

Partidele din afara curentului politic principal au profitat de creşterea numărului de deputaţi de extremă dreapta care a redus pragul necesar pentru iniţierea unei moţiuni la doar 72 de semnături. Examinarea a trei moţiuni de cenzură în câteva luni este fără precedent la Strasbourg.

Perspectivele de viitor

Deşi moţiunile sunt sortite eşecului din punct de vedere matematic, ele evidenţiază tensiunile crescânde din Parlamentul European şi nemulţumirea faţă de politicile Comisiei. Acestea ar putea contribui la destabilizarea Parlamentului European, a cărui susţinere este necesară pentru adoptarea legislaţiei europene.

Pentru von der Leyen, aceste moţiuni reprezintă un test crucial pentru coaliţia europeană formată din populari (PPE), socialişti (S&D), liberali (Renew) şi Verzi, care a susţinut-o pentru încă un mandat la conducerea Comisiei. Dezbaterea finală şi votul sunt programate pentru joi, 8 octombrie 2025, în sesiunea plenară de la Strasbourg.

Material de Vasile A.I