VIKTOR ORBAN respinge categoric noul Pact privind migrația. Fiecare țară europeană care nu vrea să-și crească copiii alături de sălbatici din lumea a treia va fi jecmănită cu 20.000 de euro per refuz

Premierul ungar Viktor Orban a lansat o nouă ofensivă împotriva Bruxelles-ului, respingând categoric noul Pact al Uniunii Europene privind migrația și azilul, pe care îl acuză că încearcă să „forțeze relocarea în masă de migranți” în statele membre împotriva voinței cetățenilor.

Ungaria respinge mecanismul de solidaritate obligatoriu

La începutul lunii decembrie 2025, șeful cancelariei premierului Viktor Orban, Gergely Gulyás, a anunțat că Ungaria nu va implementa pactul european privind migrația și azilul și nu va accepta niciun migrant. Decizia a fost luată după consultări la nivelul Ministerului de Interne și al Justiției, înaintea summit-ului UE.

Orban a denunțat vehement decizia UE prin care Ungaria ar fi obligată, începând din iulie 2026, fie să accepte migranți relocați din alte țări europene, fie să plătească 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil refuzat. Premierul a calificat această măsură drept „scandaloasă” și „complet detașată de realitate”.

„Vreau să fie absolut clar, o dată pentru totdeauna, că atâta timp cât Ungaria are un guvern național, nu vom implementa această decizie scandaloasă”, a declarat Orban.

Argumentele Budapestei: democrație directă versus impunere de la Bruxelles

Guvernul ungar invocă un referendum național în care majoritatea covârșitoare a alegătorilor s-a pronunțat împotriva pactului european privind migrația. Gulyás a susținut că „Uniunea Europeană nu poate decide cine locuiește într-un stat membru împotriva voinței cetățenilor acelui stat”.

Viktor Orban a subliniat că Ungaria a blocat ruta sudică a migrației prin ridicarea unui gard la frontieră și mobilizarea unui număr mare de polițiști de frontieră, oprind zeci de mii de tentative de trecere ilegală în 2025. Cu toate acestea, premierul acuză că noul pact european ar deschide un „front occidental” prin care statele ar fi obligate să preia migranți din alte țări UE.

Pactul UE privind migrația: ce presupune mecanismul de solidaritate

Pactul privind migrația și azilul va intra în vigoare la 12 iunie 2026 și introduce un sistem de solidaritate obligatorie între statele membre. Pentru anul 2026, Consiliul UE a stabilit un contingent anual de 21.000 de relocări sau contribuții financiare echivalente de 420 de milioane de euro.

Statele membre pot alege între trei opțiuni:

• Relocarea efectivă de solicitanți de azil din țările aflate sub presiune migratorie (Cipru, Grecia, Italia și Spania)

• Contribuții financiare de 20.000 de euro pentru fiecare solicitant refuzat

• Măsuri alternative de solidaritate, precum furnizarea de personal sau echipamente pentru gestionarea migrației

Țările care refuză toate aceste opțiuni riscă sancțiuni financiare semnificative din partea Comisiei Europene.

„O rebeliune”: Viktor Orban nu este singur

Poziția Ungariei nu este izolată în Europa Centrală și de Est. Polonia, Slovacia și Cehia au anunțat, de asemenea, că refuză să implementeze pactul.

Președintele polonez Karol Nawrocki a trimis o scrisoare către Ursula von der Leyen în octombrie 2025, în care declara: „Nu voi consimți la punerea în aplicare a pactului privind migrația și azilul în Polonia”. Premierul polonez Donald Tusk a confirmat recent această poziție: „Polonia nu va accepta migranți în cadrul Pactului privind migrația. Nici nu vom plăti pentru asta”.

Viktor Orban a salutat public această poziție, afirmând: „Europa se află într-un moment de cotitură: președintele Nawrocki refuză să pună în aplicare pactul pentru migrație în Polonia. Și noi îl refuzăm. Acum suntem doi. Dacă se alătură și un al treilea, va fi deja o rebeliune”.

Premierul slovac Robert Fico a declarat și el că nu va implementa pactul, calificându-l drept „un dictat, nu solidaritate”. „Nu acceptăm ca Slovacia să fie obligată să primească până la 300 de migranți cu origini necunoscute sau să plătească 20.000 de euro pentru fiecare”, a afirmat Fico.

Și noul premier ceh Andrej Babiš a respins sistemul de cote, invocând „motive de securitate națională”.

Contextul geopolitic: Trump, Orban și critica politicilor UE

Poziția Ungariei vine într-un context geopolitic mai larg, la o zi după ce președintele american Donald Trump a criticat dur Uniunea Europeană pentru politicile sale în materie de migrație și mediu. Trump a afirmat că imigrația și politicile energetice riscă să afecteze profund stabilitatea Europei.

Viktor Orban, un aliat apropiat al lui Trump, a susținut noua strategie de securitate americană care critică în mod dur politicile de migrație din UE. Orban a declarat pe Facebook că strategia americană este „cel mai important și interesant document din ultimii ani” și că „se vede că Europa a ajuns la capătul unui lung impas economic”.

Reacția Bruxelles-ului și consecințele pentru Ungaria

Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a subliniat că pactul privind migrația și azilul, adoptat după ani de negocieri, este obligatoriu pentru toate statele membre. Acesta a remarcat că Ungaria a susținut jumătate dintre deciziile luate, dar a evitat să precizeze ce măsuri ar putea fi luate în cazul nerespectării acordului.

Ungaria riscă sancțiuni financiare semnificative pentru refuzul de a aplica pactul. Budapesta este deja amendată cu 1 milion de euro pe zi de către Curtea Europeană de Justiție pentru nerespectarea unei alte sentințe privind încălcarea regulilor comunitare de azil. Orban a declarat însă că preferă să plătească această amendă, deoarece „iese mai ieftin” decât dacă ar accepta migranți.

Concluzii: suveranitate națională versus solidaritate europeană

Rebeliunea lui Viktor Orban împotriva pactului UE privind migrația reflectă o fractură profundă în cadrul Uniunii Europene între țările din Europa Centrală și de Est, care invocă suveranitatea națională și voința populației, și Bruxelles-ul, care promovează un sistem comun de gestionare a migrației bazat pe solidaritate obligatorie.

Deși Comisia Europeană insistă că regulile sunt obligatorii și trebuie aplicate unitar, rezistența coordonată a unui bloc de state membre – Ungaria, Polonia, Slovacia și potențial Cehia – ar putea transforma această criză într-o provocare majoră pentru viitorul politicii comune de migrație a UE.

Vocea Grasilor AI