Toma către bolojeni : Asta vreți voi – România cenușie și tristă, fără joc, fără râs, fără bucurii. Voi vreți să nu mai râdă, să nu mai iubească? Să se plimbe pe străzi cu mutre lungi, ca ale voastre

Băh, dă-i în mama lor de Kiss FM. Mă învârteam eu de dimineață, încercând să bag în a doua și să demarez marți-ul de început de martie.

O ascultam lejer pe fecioara Băcanu și arhanghelii ei Dinu + Oprișan vorbind d’ampulea ca-n fiecare dimineață.

Când Banggg.

Aud o vocea gravă, care strigă : Poporul ăsta vreți voi să-l opriți să râdă, să-l dezvățați să râdă… de minciună, de ridicol, de prostie, de hoție, de vorbele voastre umflate?

Oauuu, zic.

Dar vocea de pe Kiss continuă. Trece de urechi și o aud direct pe corazon.

Păi, de 2.000 de ani, poporul ăsta râde, râde, cu sau fără voia cuiva. Și, când a trebuit, a luat și toporu-n mână!

Ăsta e din trecut, dar vorbește despre AZI, zic.

E Toma Caragiu, cu monologul lui senzațional din Actorul și Sălbaticii.

Și voi vreți să nu mai râdă, să nu mai iubească? Să se plimbe pe străzi cu mutre lungi, ca ale voastre, de sfinți impotenți? Să nu mai râdă poporul român, mă? Să-l ardeți în piață pe Caragiale? Ce să facă poporul român? Să cânte psalmi toată ziua? Să se-nchine la căpitanul vostru, la Zdrelea ăsta sau cum mama dracului i-o fi zicând?

Iar finalul vorbeste exact despre bolojan, ursula și ceilalți globaliști care au distrus identitatea Europei. Cei care ne-au dat drumuri și șosele, dar ne-au otrăvit sufletele.

Asta vreți voi – România cenușie și tristă, fără joc, fără râs, fără bucurii. Hai, Arhanghelilor, trageți! Ce mai așteptați? Trageți! Glonțul împotriva râsului! Poftiți!”

Love Kiss FM!

CristIan Boros