Americanii zic că rușii și-au băgat coada la alegerile din 2024. Dar nu atât de mult încât să se justifice anularea votului. Georgescu a fost creat și finanțat de români

Context: Anularea alegerilor din decembrie 2024

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat în unanimitate rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, câștigate surprinzător de candidatul independent Călin Georgescu. Decizia s-a bazat pe rapoarte declasificate ale serviciilor de informații românești, care susțineau că Rusia a orchestrat o campanie coordonată pe TikTok în favoarea lui Georgescu. Alegerile au fost reluate de la zero, iar în mai 2025 s-a desfășurat un nou scrutin prezidențial.

Raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților (februarie 2026)

Cel mai recent și controversat document american pe subiect este un raport preliminar de peste 160 de pagini, publicat pe 3 februarie 2026 de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA (controlată de republicani). Intitulat „The threat of foreign censorship, part II: Europe’s campaign to censor the global internet and how it harms American speech in the United States”, documentul menționează România de 113 ori.

Principalele concluzii ale raportului:

• Nu există dovezi ale interferenței rusești: Raportul susține că echipele interne de inteligență ale TikTok au evaluat în mod repetat că Rusia nu a desfășurat o operațiune coordonată de influență pentru a susține campania lui Georgescu, iar această evaluare a fost comunicată și Comisiei Europene și autorităților române.

• Campania ar fi fost finanțată de un partid românesc: Documentul citează relatări din presa românească conform cărora „presupusa campanie de ingerință rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc”. În realitate, este vorba despre o campanie a PNL pentru promovarea unor „valori liberale”, care a fost ulterior deturnată de influenceri sub un hashtag asociat cu Georgescu.

• Comisia Europeană acuzată de cenzură: Raportul afirmă că CE „a adoptat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024”, exercitând presiuni asupra platformelor online pentru a controla discursul politic în statele membre.

• Fact-checkerii și AEP vizați: Documentul critică organizații de verificare a faptelor precum Funky Citizens și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru eliminarea presupusă a conținutului pro-Georgescu. Funky Citizens a respins acuzațiile, afirmând că rolul său s-a limitat la cercetare și documentare.

• Candidatul „establishment-ului” a câștigat: Raportul notează că, în mai 2025, „candidatul preferat de establishment a câștigat președinția României în urma alegerilor reprogramate”.

Contextul politic al raportului:

Este important de subliniat că raportul a fost redactat de membrii republicani ai Comisiei Juridice — aliați ai administrației Trump — și poate fi citit și ca un răspuns la amenzile impuse de UE platformei X a lui Elon Musk, un aliat cheie al președintelui Trump.

Declarațiile vicepreședintelui JD Vance:

Încă din februarie 2025, la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele JD Vance a criticat deschis anularea alegerilor din România:

„Nu puteți pretinde că împărtășiți aceleași valori dacă anulați alegeri pentru că nu vă place rezultatul — și asta s-a întâmplat în România.”

Vance a descris decizia CCR ca fiind bazată pe „suspiciunile slabe ale unei agenții de informații și pe presiunea enormă a vecinilor continentali”. El a adăugat că, dacă democrația poate fi distrusă cu „câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu era foarte puternică de la bun început”.

La conferința CPAC din 20 februarie 2025, Vance a revenit asupra subiectului, legând cazul României de Germania și de o tendință mai largă de suprimare a libertății de exprimare în Europa.

Elon Musk — „Tiranul, nu judecătorul”

Tot pe 20 februarie 2025, Elon Musk l-a numit pe președintele CCR, Marian Enache, „un tiran, nu un judecător” („This guy is a tyrant, not a judge”), iar într-o postare anterioară pe X a părut să-l susțină pe Georgescu, scriind: „România merită propriul suveran”.

Delegația Congresului SUA la București (aprilie 2025)

În aprilie 2025, o delegație bipartizană de 8 congresmeni (republicani și democrați), condusă de republicanul Vernon Buchanan, a vizitat Bucureștiul. Membrii delegației s-au întâlnit cu președintele interimar Ilie Bolojan, premierul Marcel Ciolacu și parlamentari români. Subiectele discutate au inclus:

• Motivele anulării alegerilor și garanțiile pentru viitoarele scrutine

• Strategia la Marea Neagră

• Programul Visa Waiver

• Prezența militară americană în România

Delegația s-a declarat „mulțumită” de clarificările primite, iar membrii au subliniat că politica strategică militară a SUA rămâne „neschimbată” și că doresc consolidarea parteneriatului cu România.

Raportul Departamentului de Stat (august 2025)

Raportul anual al Departamentului de Stat privind drepturile omului în România pe anul 2024 a consemnat că anularea alegerilor a fost „criticată ca o ingerință politică în alegeri și o restricție nejustificată a libertății de exprimare politică, de o natură și severitate fără precedent”.

Raportul adaugă că „observatori independenți au sugerat că acea campanie de pe rețelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc”, punând indirect sub semnul întrebării narativul interferenței rusești.

Reacțiile oficialilor români

• Președintele Nicușor Dan (februarie 2026): A respins raportul Comisiei Juridice, afirmând că „România nu este subiectul raportului” și că decizia CCR „a fost un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale”, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate naționale. A subliniat că interferența malignă a Rusiei este documentată de NATO, UE și Regatul Unit.

• Premierul Ilie Bolojan (februarie 2026): A minimizat importanța raportului, spunând că „nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România”. A precizat că România „înțelege și respectă” preocupările Congresului SUA privind libertatea de exprimare.

• Judecătorul CCR Dacian Dragoș (februarie 2026): A apărat decizia de anulare, afirmând că aceasta „a fost necesară la momentul respectiv” și a respins orice suspiciune de influență externă asupra Curții.

Sinteză: Două narațiuni americane divergente

Pozițiile americane pe acest subiect nu sunt unitare, reflectând clivajele politice interne ale SUA:

Pe scurt, administrația Trump și republicanii din Congres au folosit cazul României ca exemplu în bătălia lor mai largă împotriva a ceea ce consideră „cenzura europeană” și în sprijinul aliatului lor Elon Musk. Însă chiar și din cadrul cercurilor republicane (ex. Trainor), unele voci au confirmat existența interferenței rusești, chiar dacă au contestat proporționalitatea răspunsului — adică anularea întregului proces electoral.

Vocea Grasilor AI