Povestea adoptării BUGETULUI de Stat. 2026. Ce au propus actorii? Cum s-au sabotat? Cum s-au înțeles? Cine a jucat la 2 capete? Cine a câștigat? Dezvoltare? Cerșeală? Demagogism? TU CE ALEGI?

Despre Bugetul de Stat al României. Nu sunt specialist în finanțe și nici jurnalist, ca să pretind că sunt finanțist și le știu pe toate. Sunt un comunicator. Un om care vorbește despre lucruri pe care le vede sau trăiește. Le trece prin propria GÂNDIRE CRITICĂ. Și apoi dă mai departe rezultatul.

Pe perioada adoptării Bugetului de Stat al României pentru 2026 am urmărit jocurile făcute de actorii implicați. Politicienii care în teorie toți ar trebui să muncească pentru binele tuturor românilor.

O să mă refer la liderii care reprezintă azi marile partide. Dintr-un motiv foarte simplu. În toate partidele din România există și foarte mulți oameni devotați și de înaltă calitate umană. Ar fi nedrept pentru oameni pe care îi cunosc și admir să spun că PSD-ul este astăzi o mizerie penibilă. Sau că în AUR sunt toți doar hooligani și infractori. Susțin încă cu toată tăria că asocierea Grindeanu-psd este o jignire profundă pentru toți cei sunt adepții social-democrației din România. Primari, funcționari sau oameni simpli care au tatuată pe suflet sigla psd. 

Ce au vrut fiecare dintre părțile implicate? Ce propun pentru viitorul României? Cum s-au sabotat? Ce compromisuri au făcut? Cum s-a votat? Cine joacă la dublu sau pretinde că face opoziție?

Ce propune Bolojan? Reformă și Dezvoltare. 

Chiar dacă pentru oamenii iraționali sau de rea-credință actualul premier e nepopular, Bolojan are dreptate economic. Problema este că reformele pe care le propune produc efecte în 5-10 ani. Ca într-o corporație sau firmă care funcționează pe principii sănătoase. Acest lucru, perioada de timp, face ca disciplina fiscală - ceea ce stă la baza bunei funcționări a oricărui organism economic sănătos - să fie permanent sabotată de politicienii indolenți care nu au realizări și luptă să fie realeși odată la 4 ani.   

Ce propune Grindeanu? Populism nefinanțat, care deja a dus România în cel mai mare deficit din Uniunea Europeană

Pentru că nu are nici o viziune care să facă România funcțional sustenabilă, Grindeanu merge în continuare pe politica milogelii și susținerii nemuncii pe spatele celor care muncesc. În loc să vină cu propuneri care în timp să permită românilor care muncesc sau creează locuri de muncă să se dezvolte, asocierea Grindeanu-psd a vrut 1 miliard de lei pentru pensionari, copii defavorizați și alți consumatori neproductivi ai banilor publici pentru a nu bloca adoptarea bugetului. Și implicit blocarea administrativă a țării.

A vrut bani pentru a acorda ajutoare “ONE-OFF”, adică un fel de premii din bani publici care se acordă o dată pe an. Adică iei bani de la statul care e îngropat în datorii și le dai unor categorii care nu produc nimic util pentru societate în acest moment. Categorii care te vor vota apoi cu două mâini.

Practic, Grindeanu a cerut 1 miliard ron( 200 milioane euro) din banii românilor care muncesc, pentru a da "MITĂ ELECTORALĂ legală" categoriilor de români care doar consumă. Lucru care din punct de vedere uman ar fi oarecum acceptabil dacă țara ar fi economic pe plus. Dar nu când e praf și sub un munte de datorii. 

Bolojan a respins ONE-OFF-ul criticând faptul că "mituirea legală" din bani publici a votanților care ar trebui să se întâmple doar în mod excepțional este practică anuală a celor de la psd. 

Ce propune al treilea jucător major? AUR nu are nici o viziune, fiind doar un perturbator  electoral care joacă la două capete

Alianța reprezentată de "hooliganul" agitator Simion a practicat un populism de opoziție cu dublu standard. A mimat opoziția, dar a refuzat să voteze alături de PSD. Iar la final a vrut să dea impresia de opoziție contestând Bugetul la CCR, deși era clar că nu existau motive de neconstituționalizate. Practic, AUR nu a încurcat guvernul, l-a făcut de căkt pe Grindeanu și a încercat să-și mărească capitalul electoral prin colectarea nemulțumirilor tuturor categoriilor neproductive și nemulțumite. A promis ca PSD-ul, dar a mers de mână cu PNL-ul.

Cum era logic și așteptat, marele câștigător a fost premierul Ilie Bolojan. Care a demonstrat din nou că merită premiul Nobel pentru strategie politică. Chiar dacă a dat impresia că a pierdut prin acceptarea pachetului social de cerșeli solicitat de Grindeanu, sursa banilor a reprezentat marea victorie pentru premier. Pentru a nu crește deficitul, Bolojan i-a oferit lui Grindeanu banii pentru "mita electorală legală" prin tăierea unui miliard de roni din banii magistraților. Măsură prin care Grindeanu a obținut ceva pentru ai lui, iar Bolojan a mai punctat o dată în războiul său cu Savonea pentru controlul justiției.

Banii tăiați erau “bonusuri” obținute de magistrați după ce au dat în judecată statul care îi plătește și care trebuiau să le intre în conturi în perioada următoare. Bolojan a făcut ca plățile să fie amânate pentru anii următori. Lucru care cu siguranță îi va pune pe gânduri pe cei care i se mai opun în justiție. Pentru că oricât de politizat ai fi sau fidel găștii ante-Bolojan, banul e prioritar. Iar la magistrați e vorba de bani serioși. E de așteptat să apară fisuri și justiția să se îndrepte spre depolitizare.

Concluzia poveștii Adoptării Bugetului de Stat pe 2026 e că două treimi dintre cei care conduc astăzi România nu sunt interesați ca țara să ajungă pe un drum sănătos. Nimic nou sub soare.    

Bolojan vrea să facă România o țară din care copiii noștri să nu mai vrea să plece. Dar pentru asta e nevoie de tăiat în carne vie, de măsuri dureroase. Măsuri a căror efecte se pot simți în 5-10 ani. Cum se întâmplă atunci când e vorba de o operație chirurgicală și e nevoie apoi de post-operatoriu. Sau cum procedează THANOS, personajul meu preferat din comics, atunci când vrea să salveze/restarteze planeta. 

Grindeanu și ai lui continuă politica pentru care românii de bună credință au ajuns să le fie silă de România. N-au nici o viziune economică funcțională și scot în față pensionarii, handicapații și celelalte categorii de asistați sociali pentru a stoarce cât mai mult din banii munciți cinstit de românii care vor să trăiască într-o Românie sănătoasă economic și moral. După ce că guvernul lui Bolojan te taxează până la os pentru a face țara atractivă pentru împrumutatori, mai vine și Grindeanu să-ți ia bani pentru a-i arunca pe pensionari și handicapați. Vrea bani publici să arunce cu ei ca la lăutari.

Simion face politica pentru care a fost creat. Joacă la două capete și speculează orice moment pentru a agita mulțimile nemulțumite. Promovează ura și dezbinarea fără să vină cu nici o propunere de proiect economic viabil. Merge paralel cu Grindeanu pe partea de promisiuni adresată asistaților și neproductivilor, dar votează împotriva lui în chestiunile majore. Bate toba ca opoziție, dar e conștient că nu poate fi niciodată în poziția celor care administrează țara. Menirea lui e să creeze haos și conflict permanent. Așteaptă la colț ca Grindeanu să-și materializeze lătratul penibil din ultimele luni și să-și scoată partidul de la guvernare. Și e mai mult decât pregătit să ocupe scaunele lăsate libere de psd înainte ca acestea să se răcească.

Cristian Boros

Mai jos aveți și sinteza Poveștii Adoptării Bugetului de Stat 2026 făcută de colegul AI

Parlamentul României a adoptat în 19–20 martie 2026, bugetul de stat pentru 2026, cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere din totalul de 426 parlamentari prezenți. Adoptarea a venit după săptămâni de blocaje, negocieri nocturne și un compromis dureros obținut pe spatele magistraților

De ce s-a tergiversat atât votarea?

Întârzierea a fost una structurală și politică în același timp. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, a caracterizat explicit situația: „Bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă. Aceasta situație exprimă nu numai dificultăți în funcționarea unei coaliții largi, dar și decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social și economic tensionat”.

Cauzele principale ale tergiversării:

• Condiționarea de reforma administrației publice – Guvernul a refuzat să publice bugetul până când pachetul de reformă administrativă nu era finalizat, considerând că altfel calculele ar fi nerealiste

• Amânare deliberată ca instrument de austeritate – Surse politice din coaliție au confirmat că bugetul a fost „ținut la sertar” intenționat pentru a forța primăriile să cheltuiască în limite stricte în primele luni ale anului, reducând de facto deficitul „din pix”, fără măsuri structurale

• Criza din Golf și contextul extern – Un nou război în Orientul Mijlociu izbucnit înainte de adoptare a complicat estimările macroeconomice și a adăugat presiune suplimentară

• Deficitul-record – România intra în 2026 cu cel mai mare deficit din UE raportat la venituri (7,7% în 2025), lăsând practic zero spațiu de manevră politică

• Negocierile dure din coaliție – Deși Bolojan anunțase adoptarea în februarie, conflictele interne cu PSD au amânat totul până în martie

Ce piedici i-a pus PSD lui Bolojan?

PSD a jucat rolul principal al obstrucției, urmărind să extragă maximum de avantaje electorale dintr-un buget pe care-l știa nepopular.

• Amendamentul „pachetului de solidaritate” – PSD a introdus în comisii un amendament de ~1 miliard de lei (ulterior 800 milioane) pentru ajutoare sociale destinate pensionarilor și copiilor defavorizați, fără a identifica surse de finanțare — ceea ce ar fi crescut deficitul cu 1,8 miliarde de lei

• Blocaj în comisii – Când amendamentul nu a trecut (PNL și USR au votat împotrivă, AUR n-a votat), PSD a suspendat lucrările comisiilor reunite pe termen nelimitat, blocând practic tot procesul

• Șantaj politic explicit – Sorin Grindeanu a transmis public: „Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT creată ad-hoc vrea să conducă România sacrificând pensionarii și copiii cu dizabilități, le urăm drum bun împreună!”

• Negocieri netransparente cu AUR – PNL a acuzat PSD că a negociat în secret cu AUR, mizând pe voturile acestuia pentru a impune amendamentele fără a le coordona cu partenerii de coaliție

• Încălcarea protocolului de coaliție – Bolojan a catalogat public amendamentele PSD drept „o acțiune politică”, precizând că decizia contravine înțelegerilor anterioare și protocolului coaliției

Ce concesii a făcut Bolojan?

Premierul, inițial intransigent, a cedat în fața blocajului politic cu câteva ore înainte de votul final:

• A acceptat pachetul social de ~800 milioane – 1 miliard de lei cerut de PSD pentru pensionari și copii defavorizați

• A găsit o sursă alternativă de finanțare care să nu crească deficitul: banii nu au venit din noi cheltuieli, ci au fost tăiați din bugetul magistraților

• A anunțat un compromis formal cu Sorin Grindeanu: „S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție”

Ce măsuri radicale a luat Bolojan?

Bugetul 2026 este cel mai auster din ultimii ani, cu mai multe decizii fără precedent recent:

• Înghețarea salariilor și sporurilor tuturor bugetarilor la nivelul din decembrie 2025 — nicio creștere salarială, niciun spor nou

• Eliminarea sporurilor și primelor în administrația centrală, cu reducere obligatorie de 10% din cheltuielile salariale

• Desființarea posturilor considerate inutile sau slab performante — primăriile trebuie să aleagă între concedieri (10% din posturi) sau reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal

• Voucher de hrană și indemnizații doar pentru angajații cu salarii sub 6.000 lei net — marii câștigători din sectorul public nu mai primesc aceste beneficii

• Plata eșalonată a drepturilor câștigate în instanță de bugetari, continuând procedura din 2025

• Reducerea cu 10% a veniturilor parlamentarilor și a subvenției pentru partide, anunțată din decembrie 2025

• Țintă de deficit de 4%, sub cerința Comisiei Europene de 6,2% — o ambiție fără precedent recent, deși bugetul publicat estimează oficial 6% ESA.

Cum sunt afectați judecătorii și magistrații?

Magistrații au plătit prețul politic cel mai mare al acestui buget — au fost sacrificați pentru a finanța pachetul social al PSD:

• Tăiere de ~1,1–1,87 miliarde de lei din bugetul alocat achitării drepturilor salariale restante — adică sentințe câștigate de magistrați în instanță în anii anteriori

• Magistrații vor primi doar jumătate din tranșa prevăzută pentru salariile restante, restul fiind amânat pentru anii următori

• Bolojan a explicat decizia explicit: „Am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii trecuți și, practic, amânarea acestora pentru anii următori”

• Paradoxal, bugetul ÎCCJ a crescut cu ~50% față de 2025 (4,99 miliarde lei credite bugetare, +49,16%), dar ÎCCJ a anunțat că sumele alocate tot nu acoperă necesarul și va cere suplimentare la rectificare

Cine a pierdut bani semnificativi?

Cine a primit fonduri în plus?

Câteva domenii au beneficiat de creșteri spectaculoase, în special cele legate de apărare, energie și fonduri europene:

• Ministerul Apărării – 49,37 miliarde lei (+16,49%), cu credite de angajament de 112,54 miliarde lei — prioritate absolută în contextul securității regionale

• Ministerul Energiei – creștere de +268,63% la credite bugetare (19,71 miliarde lei)

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) – +72,33% (12,64 miliarde lei), pentru absorbția fondurilor UE și PNRR

• Ministerul Economiei / Digitalizare – +59,4% (3,68 miliarde lei)

• Ministerul Public (Parchetele) – +65,31% (2,87 miliarde lei)

• Administrația Prezidențială – +73,83% (103,47 milioane lei)

• SRI – creștere importantă, alături de apărare

• Ministerul Agriculturii – +5,1% credite bugetare, +65,83% credite de angajament

Cum a procedat AUR?

AUR a jucat un rol de perturbator calculat, fără a-și asuma o poziție clară de susținere sau opoziție față de buget:

• Strategie de „vot absent” – AUR a participat fizic la ședințele din comisii și plen, dar nu a votat amendamentele PSD, scăzând numărul de voturi exprimate și împiedicând atingerea cvorumului necesar

• Această manevră a blocat adoptarea amendamentelor PSD și a generat unul dintre momentele de criză ale săptămânii — PSD contând pe voturile AUR, care s-au dovedit inexistente

• Votul final – AUR a votat împotriva bugetului în plenul reunit

• Contestație la CCR – Imediat după adoptare, George Simion a anunțat că AUR va contesta legea bugetului la Curtea Constituțională, invocând nepensionarea indexată conform legii, impunerea CASS mamelor și reducerea concediului maternal

• Simion a declarat: „Vom contesta această lege la CCR. Ne facem datoria de opoziție, însă guvernarea nu are nicio țintă, România nu merge niciunde, suntem pe o cale greșită”

„Pachetul de Solidaritate” PSD — Ce a cerut punctual

PSD a depus 5 amendamente la proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, în jurul unui mecanism cu două componente: identificarea unor venituri suplimentare și alocarea lor pentru măsuri sociale.

Suma totală și logica financiară

PSD a susținut că a identificat 2,3 miliarde de lei venituri suplimentare pe care Ministerul Finanțelor le-ar fi „trecut cu vederea în mod nejustificat”.

Aceste surse erau:

1. 1,3 miliarde de lei — recuperare parțială din arieratele la contribuțiile sociale (CAS) ale firmelor față de bugetul de stat (dintr-un total de 3,7 mld. restante)

2. 1 miliard de lei — venituri suplimentare din TVA generate de scumpirea carburanților

Din cei 2,3 miliarde, PSD propunea să fie alocați astfel:

• ~1,1 miliarde lei → finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate

• ~500 milioane lei → compensarea pierderii de venituri bugetare din eliminarea CASS pentru mame, veterani de război și deținuți politici

• Restul → la dispoziția Ministerului Finanțelor pentru realocări interne

Ce prevedea concret Pachetul de Solidaritate

Necesarul total estimat de PSD pentru pachet era 2,65 miliarde de lei, din care bugetul existent acoperea deja ~1,55 mld., iar deficitul de acoperit prin amendament era de 1,1 miliarde de lei.

A. Ajutoare pentru pensionari (~2,35 miliarde lei necesar total)

Aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public urmau să primească ajutoare financiare one-off, în funcție de nivelul pensiei, plătite în două tranșe (înainte de Paște și înainte de Crăciun):

PSD a cerut includerea și a pensionarilor militari (MAI și MApN) cu pensii sub 3.000 de lei — impact bugetar estimat: 10 mil. lei (MAI) + 12 mil. lei (MApN).

B. Sprijin pentru familii cu copii și venituri reduse (~300 milioane lei)

• Ajutoare pentru familiile cu venituri reduse care au în îngrijire copii

• Ajutoare pentru familiile cu copii cu dizabilități/handicap

• Beneficiari vizați: ~300.000 de copii din familii monoparentale sau cu venituri foarte mici

C. Eliminarea CASS pentru categorii speciale (~500 milioane lei)

PSD a cerut scutirea de la plata contribuției la sănătate (CASS) pentru:

• Mamele aflate în concediu de creștere a copilului

• Veteranii de război și văduvele acestora

• Foștii deținuți politici și persoanele persecutate de regimurile totalitare

• Personalul monahal al cultelor recunoscute

D. Alocare pentru brățări electronice

PSD a mai cerut 100 milioane de lei pentru brățările electronice folosite în sistemul de supraveghere judiciară.

Cum a justificat PSD politic amendamentul

Sorin Grindeanu a invocat că pachetul fusese anunțat și negociat anterior în coaliție și că refuzul Guvernului era o trădare a înțelegerilor interne. Deputatul Adrian Câciu (PSD) a minimizat impactul fiscal, susținând că 1,1 miliarde de lei reprezintă doar 0,05% din PIB și că soluția poate fi găsită fără a crește deficitul, prin modificarea creditelor de angajament urmată de regularizare la prima rectificare. PSD a prezentat refuzul partenerilor de coaliție ca pe o „sacrificare a pensionarilor și a copiilor cu dizabilități” — un mesaj electoral clar

AUR și bugetul 2026: Anatomia unui „dublu standard”

Comportamentul AUR în procesul bugetar 2026 a cuprins patru faze distincte, fiecare contradictorie cu cealaltă.

Faza 1 — Sprijin inițial tacit pentru PSD (primele două zile în comisii)

În primele două zile de dezbateri în comisiile reunite de buget-finanțe, parlamentarii AUR au votat alături de PSD mai multe amendamente minore, ajutând social-democrații să construiască o majoritate paralelă, alternativă coaliției de guvernare. Această colaborare i-a dat PSD iluzia că poate conta pe AUR și pentru amendamentul central — Pachetul de Solidaritate de 1,1 miliarde de lei.

Faza 2 — Retragerea bruscă și „votul absent” (miercuri, ziua decisivă)

Pe 18 martie, fix în momentul votului decisiv pe Pachetul de Solidaritate, AUR și-a schimbat radical strategia. Mecanismul concret, detaliat de Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR), a fost: „Opțiunea în Parlament este: prezent, nu votez”

Ce a însemnat practic:

• Cei 8 parlamentari AUR din comisii au fost fizic prezenți în sală, dar nu au introdus cartelele în dispozitivele de vot

• Amendamentul PSD a obținut doar 23 voturi „pentru” față de 19 „împotrivă” și 1 abținere — insuficient, pentru că voturile AUR lipsind, cvorumul necesar adopției nu a fost atins

• Efectul a fost prăbușirea strategiei PSD, care miza sigur pe voturile AUR

Justificarea publică a lui Simion: AUR nu a dorit să fie „complice cu PSD la transformarea românilor în cerșetori” și susținea un „buget responsabil fiscal”. Paradoxal, cu o zi înainte, votase alături de PSD alte amendamente.

Faza 3 — Revendicarea simultană a tuturor categoriilor

Chiar în timp ce bloca amendamentul PSD pentru pensionari, Simion promitea public acelorași pensionari că AUR le va asigura ajutoare în plen:

„Cu siguranță va fi bun un ajutor înainte de Paște și vom vota în plen un ajutor înainte de Paște pentru pensionari, pentru persoanele cu dizabilități, pentru mame, pentru veterani”

AUR depusese peste 1.300 de amendamente proprii, printre care:

• Indexarea pensiilor cu rata inflației

• Eliminarea CASS pentru mame aflate în concediu de creștere

• Reîntregirea burselor studențești

• Programul „Masă sănătoasă” pentru elevi

• Eliminarea finanțării pentru partide și stadioane

Niciunul nu a trecut. AUR a votat împotriva bugetului final în plenul reunit, deși el însuși ținuse bugetul în loc prin absența din vot.

Faza 4 — Contestația la CCR (după adoptare)

Imediat după adoptarea bugetului cu 319 voturi „pentru”, Simion a anunțat „opoziție totală” și contestație la Curtea Constituțională. Motivele invocate în sesizarea CCR au inclus:

• „Comprimarea extremă a procesului legislativ” — bugetul adoptat „în doar câteva zile, fără o analiză serioasă” (ironic, dat fiind că tot AUR contribuise la blocajele care comprimaseră calendarul)

• Neindexarea pensiilor conform legii

• Impunerea CASS mamelor

• Reducerea concediului maternal

Rezultatul: CCR a respins sesizările AUR pe 25 martie 2026, declarând bugetul constituțional, iar proiectul a mers la promulgare.

De ce este acesta un „dublu standard”

Practic, AUR a acționat ca un perturbator de tip „kingmaker neangajat”: suficient de prezent pentru a destabiliza calculele celorlalți, dar niciodată suficient de angajat pentru a răspunde politic de vreun rezultat. Deputatul PNL Gabriel Andronache a rezumat situația în timp real: „PSD și-a dat autogol în Parlament, crezând că AUR va vota amendamentele care aruncă în aer bugetul țării. Dar surpriză: proxy AUR a zis pas”.

Ce înseamnă Ajutoare financiare One-Off

„One-off” este un termen din engleză care înseamnă o singură dată — adică un ajutor financiar punctual, nerecurent, care nu devine drept permanent în buget.

În contextul amendamentului PSD, ajutoarele pentru pensionari nu ar fi fost o mărire permanentă a pensiei lunare, ci plăți excepționale acordate o singură dată (sau de două ori pe an, înainte de Paște și înainte de Crăciun), fără a crea o obligație bugetară continuă pentru anii următori.

Distincția practică:

• O mărire de pensie = cheltuială permanentă, recurentă lunar, imposibil de retras

• Un ajutor one-off = sumă fixă plătită o dată, după care obligația bugetară dispare

PSD a ales intenționat formula one-off tocmai pentru a o prezenta ca „mai puțin costisitoare” și mai ușor de aprobat politic — Adrian Câciu argumentând că impactul e de doar 0,05% din PIB. În realitate, critica Guvernului Bolojan era că, repetate an de an (cum se întâmpla de regulă cu astfel de măsuri „excepționale”), ele devin de facto permanente și impredictibile bugetar.