CA PORCII ÎN CUCURUZ. 1,1 MILIARDE EURO din banii românilor au fost aruncați până acum în Ucraina. Bolojan și ceilalți Anulatori de Alegeri în România au mințit. Prin omisiune. Românii au bani de dat

Adriana Giurgiu Instagram

1,1 MILIARDE EURO din banii românilor au fost aruncați pînă acum în Ucraina. Bolojan și ceilalți Anulatori de Alegeri în România au mințit. Prin omisiune. Cum se spune în Ardeal, au tăcut ca porcii în cucuruz. România a oferit 23 de pachete de ajutor militar criminalului zelenski. P.M-ul o scaldă și spune că el a semnat doar pentru câteva zeci de mii de euro.

Cei care conduc România după ce au furat românilor dreptul de a vota în decembrie 2024 au ținut totul la secret. N-au vrut să știe românii pe care Guvernul Bolojan îi jupoaie și de banii pe care încă nu i-au câștigat cum se aruncă bani în gaura neagră financiară din Ucraina.

Doar că ministrul Apărării din trupa lui Bolojan, Ionuț Moșteanu, a vrut să-și facă imagine și a zburat la Kiev (când zboară oficiali în Ucraina nu mai bombardează rușii). Acolo a apărut într-o conferință comună cu Denis Șmîhal, ministrul ucrainean al Apărării. Iar ucraineanul a spus - tare și clar - că mulțumește României pentru cele 23 de pachete de ajutor acordate de la începutul războiului. 22 deja livrate și unul deja pe drum.

Până acum, România a aruncat în Ucraina peste 1,1 miliarde euro. Bani CARE PUTEAU FI FOLOSIȚI ÎN INTERESUL ROMÂNIEI. Fie pentru întărirea propriului sistem de apărare. Fie pentru evitarea impunerii de noi metode de jaf din câștigurile românilor. Taxe, impozite și tăieri de burse pentru copii.

Potrivit datelor oficiale pe care Bolojan și ceilalți Anulatori de Alegeri le-au ținut secrete, dar le-au făcut publice frații rușilor - ucrainienii, România a oferit președintelui cu mandat expirat Zelenski sprijin militar și umanitar de peste 1,1 miliarde de euro. Dezvăluirea recentă că țara noastră a trimis 22 de pachete de ajutor militar și se pregătește pentru al 23-lea a evidențiat o problemă fundamentală: românii au fost mințiți. LA CEL MAI ÎNALT NIVEL. Au aflat despre amploarea acestui sprijin - 1,1 miliarde euro - de la oficialii ucraineni. Nu de la propriul guvern. Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, în care minimalizează ajutorul acordat, au stârnit controverse și acuzații de lipsă de transparență.

Cristian Boros

  FACTS.

Dimensiunea Reală a Ajutorului Românesc

Conform datelor Institutului Kiel pentru Economia Mondială, România a acordat Ucrainei ajutoare în valoare totală de 1,12 miliarde de euro, reprezentând 0,42% din PIB-ul țării. Această sumă plasează România pe locul 19 mondial în clasamentul țărilor donatoare pentru Ucraina. Din totalul ajutorului acordat, 990 de milioane de euro au constituit sprijin militar direct, iar 120 de milioane de euro au fost destinate ajutorului umanitar.

Ajutorul militar românesc a inclus o gamă largă de echipamente și servicii. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat că România a trimis “de la gloanțe și căști până la tancuri și rachete Patriot”. Cel mai vizibil element al acestui sprijin a fost donarea unui sistem antiaerian Patriot în septembrie 2024, evaluat la aproximativ 300 de milioane de dolari. Important de menționat este că România va primi un sistem Patriot modernizat în schimbul celui donat, costul fiind acoperit în mare parte de aliații NATO.

Secretizarea Ajutorului: O Decizie Controversată

Una dintre cele mai criticate aspecte ale ajutorului românesc pentru Ucraina a fost decizia de a-l ține secret. Spre deosebire de majoritatea țărilor europene care își anunță public contribuțiile, România a adoptat o politică a discreției absolute. Ministrul Moșteanu a explicat că această abordare “a fost abordarea fostului CSAT”, referindu-se indirect la deciziile luate în perioada președinției lui Klaus Iohannis.

Această secretizare a avut efecte negative multiple. Pe plan intern, a alimentat teorii ale conspirației și a oferit “muniție” propagandei ruse, creând senzația unei lipse de asumare politică. Pe plan extern, a diminuat capacitatea României de negociere cu partenerii europeni și americani, țara noastră ratând posibile oportunități de compensare prin mecanismul “Ringtausch”.

Moșteanu a declarat recent că ar dori să transparentizeze ajutorul militar: “Eu, personal, sunt pentru transparență, aș transparentiza mâine dacă aș putea eu”. El a explicat că este necesară o decizie CSAT pentru desecretizarea hotărârilor de guvern care reglementează aceste ajutoare.

Controversele Declarațiilor lui Bolojan

Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan au stârnit controverse prin minimalizarea aparentă a ajutorului acordat Ucrainei. În cadrul unui interviu televizat, Bolojan a afirmat că de când este premier a aprobat “o singură hotărâre, câteva zeci de mii de euro pentru Ucraina”. Referindu-se la perioada în care a fost președinte interimar, Bolojan a spus că sprijinul a constat “în general în muniție de producție sovietică”.

Aceste declarații au fost percepute ca fiind incomplete și înșelătoare, având în vedere că ajutorul real al României depășește 1 miliard de euro. Opoziția, prin intermediul AUR, a criticat dur această abordare, acuzând guvernul de “transparență zero” și solicitând informații complete despre conținutul și valoarea pachetelor militare.

Contextul Politic al Declarațiilor

Bolojan a încercat să justifice aparenta minimalizare prin faptul că a vorbit doar despre deciziile luate în mandatele sale specifice.

El a precizat: “M-ați întrebat ce s-a întâmplat în mandatele mele, v-am răspuns cât se poate de corect”. Cu toate acestea, criticii consideră că o astfel de abordare fragmentară nu oferă publicului o imagine de ansamblu asupra efortului național pentru sprijinirea Ucrainei.

Premierul a încercat să plaseze ajutorul în contextul său strategic, argumentând că acesta reprezintă “investiții în securitatea României”. El a subliniat că “dacă s-ar prăbuși Ucraina, gândiți-vă ce vecinități vom avea”, referindu-se la riscul de a avea “un proxy al Rusiei la granița de est a României”.

Mecanismele de Compensare

Un aspect important al ajutorului românesc este că o parte semnificativă este compensată prin fonduri europene. Moșteanu a confirmat că “există o compensare care a venit parțial, urmează să mai vină din partea Comisiei Europene”. În cazul sistemului Patriot, România va plăti doar transportul și TVA-ul, restul costului fiind acoperit de trei state membre NATO.

Impactul Asupra Capacităților Militare Românești

Criticii ajutorului militar subliniază că România și-a dat “toată tehnica militară de bază”, inclusiv sistemul Patriot în valoare de peste un miliard de dolari. Această situație ridică întrebări despre impactul asupra capacităților defensive proprii ale țării.

Cu toate acestea, oficialii militari argumentează că ajutorul oferit contribuie la securitatea regională și, implicit, la cea națională. România beneficiază de pe urma acestor donații prin upgrade-uri ale propriilor sisteme - în cazul Patriot, țara noastră va primi o versiune modernizată față de cea donată.

Provocările Transparenței și Democrației

Cazul ajutorului pentru Ucraina evidențiază o problemă mai largă a transparenței în democrația românească. Deputatul AUR Ramona Bruynseels a criticat dur situația: “De ce trebuie să afle românii din ziarele altora ce face guvernul lor cu banii din taxe?”. Această critică reflectă o nemulțumire mai largă față de lipsa de informare a cetățenilor despre deciziile care îi afectează direct.

Bolojan a recunoscut că decizia de secretizare poate fi discutabilă: “La data respectivă, acum trei ani când a început acest conflict, s-a luat decizia ca comunicarea pe tema asta să fie într-o zonă de discreție. Putem discuta dacă a fost bine sau rău”. Totuși, în martie 2025, când era președinte interimar, el însuși declara că nu vede “o mare problemă” ca aceste costuri să fie făcute publice.

Perspectivele pentru Viitor

Ministrul Moșteanu a anunțat că va solicita desecretizarea ajutorului militar în cadrul CSAT. Această schimbare de abordare ar putea marca sfârșitul unei perioade de secrete nejustificate și începutul unei ere de transparență în politica de apărare românească.

România continuă să își îndeplinească angajamentele față de Ucraina, fiind vorba nu doar de al 23-lea pachet militar anunțat, ci și de proiecte comune de dezvoltare a capabilităților militare. Colaborarea în producția de drone și utilizarea mecanismului european SAFE pentru schimburi de tehnologii demonstrează că sprijinul românesc evoluează către o dimensiune strategică pe termen lung.

Concluzii

Cazul ajutorului românesc pentru Ucraina ilustrează un paradox al politicii externe contemporane: deși România a oferit un sprijin substanțial și strategic important, abordarea secretomană a transformat un act de solidaritate internațională într-o sursă de controverse interne. Declarațiile recente ale lui Bolojan, deși tehnic corecte în limitele mandatelor sale, nu reflectă amploarea reală a efortului național și contribuie la perpetuarea unei imagini distorsionate a contribuției României.

Ajutorul de peste 1,1 miliarde de euro acordat Ucrainei plasează România în rândul susținătorilor credibili ai ordinii internaționale bazate pe drept. Transparentizarea acestui sprijin nu ar face decât să consolideze poziția țării noastre pe scena internațională și să dea restore încrederii cetățenilor în instituțiile democratice. Viitoarele decizii CSAT în această privință vor fi un test important pentru maturitatea democrației românești și pentru capacitatea sa de a comunica deschis despre interesele sale strategice fundamentale.

Documentare realizată de P. AI.